Sunt momente in care nu ai cum sa povestesti ce ai simtit. Toti ma intreaba cum a fost la concert la Tiesto. E greu sa descrii ce ai simtit pentru ca iti dai seama ca celalalt nu ar intelege exact. Trebuie sa simti, sa experimentezi. Dar experienta nu inseamna numai concertul in sine, inseamna fiecare minut de la intalnirea din gara cu baietii pana la coborarea din tren la intoarcere. Evident ca din anumite motive nu va voi putea povesti toata aventura insa pot sa va descriu in cateva cuvinte atmosfera de la concert. Prima imagine pe care o ai ataunci cand ajungi la Sala Polivalenta este socanta. Cateva mii de oameni se inghesuie sa intre pe 2 sau 3 usi. Evident ca nu exista nici o regula, fiecare se impinge in felul lui. Chiar daca e ora 23, majoritatea sunt deja beti sau afumati bine facand aceasta experienta si mai “placuta”. Daca vii pentru prima data la un astfel de eveniment vei avea o surpriza cam neplacuta, bautu

ra e destul de scumpa iar berea nu prea are niciun efect. Asa ca va trebui sa iti aduci “la pachet” ceva tarie. Si cum sa intri cu ea in conditiile in care baietii la intrare te controleaza drastic. Costi a gasit solutia, o bagi la chiloti in dreptul obiectului muncii. Si a avut dreptate, chiar intre picioare nu iti pune mana. Odata intrat parca pasesti in alta lume, uiti de tot, mii de oameni danseaza nebuneste impulsionati de ritmurile si basul ce patrund pana in oase. Tiesto se lasa asteptat, iar multimea devine nerabdatoare scandandu-i numele. “Tiesto, Tiesto, Tiesto, Tiesto”. Ma simt ca-n Paradis imaginandu-mi cum se simteau parintii nostri la concertele Phoenix sau la marile festivaluri hippie. Dupa ce s-a plictisit asteptand la coada, aici Carcalacul s-a dezlantuit si a intrat in priza. Era fericit, se vedea pe fata lui. Ii parea rau ca nu a mai experimentat asa ceva pana acum si se jura ca ajungem si la Sensation la Budapesta. In sfarsit incepe nebunia, Tiesto apare pe scena. Simt cum mi se ridica parul pe mine numai auzind scandarile publicului. Podeaua vibreaza, toata lumea se dezlantuie, nebunie totala. Simtim cum sunetele ne patrund pana in cel mai adanc coltisor al sufletului, ne vine sa plangem de fericire, ne bucuram de viata pur si simplu. Pe la 3, rupti de obositi am vrut sa plecam. Neee, nici gand sa ne lase, parca mai tare s-a incins, multumirea se vedea pe chipul lui iar laserele scaldau sala polivalenta. Ne-am desprins cu greu pe la 4 jumate indreptandu-ne spre hotel multumiti ca am ajuns si anul asta la concert. Deci, ca si concluzie, secretul unei aventuri ca asta consta in indeplinirea mai multor conditii:

• evenimentul nu trebuie sa fie in orasul de bastina;
• transportul cu trenul – se poate bea, fuma, socializa
• trupa – cea mai importanta conditie, cu cat mai multi cu atat mai bine
• detasare – uitati de tot, uitati de casa, uitati de probleme

-