Dintotdeauna mi-am dorit sa-l intalnesc pe Blogatu. Si ia ghiciti cu cine m-am intalnit prima data la Netcamp?! Cu Blogatu, evident. A dat mana cu mine, s-a prezentat, s-a uitat la badgeul meu si a zis: Aha, daa, stiu. Organizarea  a fost perfecta, Manafu a fost de nota 10. Conferinta a avut loc la Hotelul Marriot din Bucuresti, un loc ideal pentru astfel de evenimente. O multime de cunoscuti dar si foarte multi pe care voiam sa-i intalnesc de mult.

Dar nu conferinta a fost interesanta, ci Bucurestiul in sine. Mie imi place, mi-l imaginez cu oameni mai calmi, cu cladiri renovate, cu gropi asfaltate, cu infrastructura si toate cele. Dar ma trezesc repede, sunt intr-un taxi. Soferul isi baga toate cele in toate femeile din lume pentru simplul motiv ca nevasta-sa voia sa divorteze. Asa si? Tre sa stiu si eu?

Se simte miros de iarna, magazine frumos impodobite, brazi cu luminite, copiii se intorc de la scoala zgomotosi si inghetati. Alt taximetrist, povesteste de Gheorghiu Dej sau ceva de genul si cat de ciudat i se parea acum 50 de ani sa intalneasca o alta masina pe strada.

Louis Vuitton, Mercedesuri, Ferrari, oameni cu influenta chiar si Patriciu. Marriot e un hotel deosebit, servicii ireprosabile. Toate lanturile hoteliere mari sunt prezente in Bucuresti pentru ca sunt profitabile. Preturile sunt la fel de mari ca la Paris sau Londra.  Atmosfera deosebita, lux, putere, taximetristul claxoneaza la fiecare semafor inainte chiar de a se face verde “ca sa bage aia din fata in viteza”. Si evident, ceilalti taximetristi sunt prosti, idioti, etc. Aproape ca loveste 2 pietoni neatenti chiar daca au trecut pe trecere si pe culoarea verde a semaforului.

Bucuresti este orasul contradictiilor, al diferentelor de cultura, mentalitate, al luxului si totodata a saraciei. Cu toate astea mi-l imaginez ca in 20 de ani va fi una din cele mai frumoase capitale europene.